Tot ce își doresc, dascăli și elev ai liceului, este ca școlile în limba română să poată funcționa în orice condiții. Gândul a stat de vorbă cu elevii și profesorii de la Liceul „Lucian Blaga”, care au povestit despre situația lor în această perioadă.
Ion Iovcev, directorul liceului din Tiraspol, mărturisește că în București se simte ca acasă. „Am venit de acasă și am ajuns acasă. Cu toate că acasă situația este foarte serioasă din cauza evenimentelor de ultimă oră. Dar, aici am avut două zile de lucru, aș putea spune un lucru mare, de la care așteptăm rezultate”, spune Iovcev cu încredere.
Profesorul arată că pe lângă sprijinul moral, românii ar trebui să-i sprijine și financiar pe frații lor de peste Prut. „Am spus că bine ar fi să fie ajutate cele opt școli în limba română din Transnistria nu numai moral, dar și financiar, pentru că situația noastră este destul de complicată. Am vorbit și despre burse, acele burse care trebuiesc date concret absolvenților noștri, precum și un suport material, financiar. Dorim să fie adaos la salariile profesorilor fiindcă situația lor materială e destul de complicată”, arată Ion Iovcev.
Școala pe care o conduce ar avea nevoie de un autobuz în plus, pe lângă cel folosit în prezent pentru transportul elevilor care vor să învețe limba română. „Un autobuz în plus pentru școală, fiindcă sunt elevi care doresc să vină în această instituție de învățământ cu predare în limba română”, spune directorul Ion Iovcev.
Mediafax Foto// Marius Dumbrăveanu// Directorul Liceului Lucian Blaga din Tiraspol, Ion Iovcev
Profesorul consideră că România ar trebui să se inspire din modelul Rusiei în ceea ce privește grija pentru școală. „Ceea ce face Rusia pentru școlile lor din Transnistria, pentru cele din Republica Moldova, ajutorul pe care îl acordă, obligă statul român să aibă grijă de aceste școli în limba română. E bine să fim susținuți moral, dar trebuie să existe și susținere financiară și eu cred că vom putea păstra aceste școli orice s-ar întâmpla”, mai spune Ion Iovcev.
Dascălul vorbește despre condițiile foarte dure în care sunt nevoiți să trăiască românii din Transnistria. „Eu, personal, mă tem să nu se repete ceea ce a fost în 1940, când a fost luată Basarabia de către Uniunea Sovietică și au fost atâția și atâția refugiați care au plecat, au lăsat bunurile agonisite de-o viață și au fost nevoiți să se refugieze pe malul drept al Prutului. Poate nu se va ajunge la acest lucru, dar situația este foarte dură și foarte serioasă”, arată Ion Iovcev, care se se teme că totul s-ar putea sfârși printr-o rusificare masivă.
„Dacă dispare școala, dispar și problemele care sunt. Mă tem că peste nu mai mult de cinci ani va fi totul rusificat și se va vorbi în limba română numai la bucătărie, cum a fost pe vremuri”, consideră Ion Iovcev.
Profesoara Raisa Pădurean, director adjunct la Liceul „Lucian Blaga”, afirmă că în ultima perioadă atmosfera din Transnistria a devenit tensionată. „Pentru că fiecare se gândește la ziua de mâine și nu știe ce se va întâmpla. Mai ales după ultimele evenimente petrecute în Crimeea, mai ales după ce aflăm că zilnic sunt ocupate orașe întregi din Ucraina, lumea din Tirapsol nu știe cum să procedeze în cazul dacă și la noi se va întâmpla așa ceva”, spune Raisa Pădurean.
Mediafax Foto// Marius Dumbrăveanu// Directorul adjunct al Liceului Lucian Blaga din Tiraspol, Raisa Pădurean
Profesorii de la școlile din Transnistria spun că ceea ce îi determină să lupte în continuare pentru predarea în limba română sunt chiar elevii.
„Ne dau putere acești copii care doresc să-și facă studiile în limba română la ei acasă. În aceste opt școli cu predare în limba română sunt 1.500 de elevi care se uită cu ochii la noi și doresc ca să facă carte, să aibă viitor, iar viitorul lor depinde de limba română. Sunt părinții care au încredere în noi. Dar la urma urmei mai este Republica Moldova, România, organizațiile internaționale care au fost alături de noi. Eu cred că aceste școli trebuie păstrate. Doamne-ferească-mă dacă se va întâmpla ca situația să fie foarte, foarte critică și cine știe ce se va întâmpla, dar școala trebuie păstrată, ea trebuie să existe”, arată Ion Iovcev.
Profesorii de la Tiraspol au fost însoțiti de 18 elevi în vizita la București. Mulți dintre aceștia își fac planuri să-și continue studiile în România. În scurtul timp cât au stat la București l-au găsit un oraș foarte frumos, care nici nu se poate compara cu Tiraspolul.
Elev din Transnistria: „Îmi este foarte frică”
Nicolae Romanov, elev în clasa a XII-a la Liceul Lucian Blaga din Tiraspol, spune că dacă va avea note bune la Bacalaureat va veni să facă studii universitare în România, în drept internațional sau istorie, deoarece își dorește să se implice în viața politică din Republica Modova.
„Îmi este foarte frică în legătură cu evenimentele care s-au întâmplat recent. Niciodată nu mi-a fost frică ca acum, pentru că aceste acțiuni sunt foarte importante pentru Transnistria. Cum am văzut Crimeea și regiunile din estul Ucrainei și-au declarat autonomia și independenșa față de Ucraina și ulterior au intrat în componența Federației Ruse. Îmi este foarte frică ca să nu se repete această situație cu Transnistria”, spune elevul.
Colegul lui, Ion Iova, afirmă că oamenii care vorbesc limba româna nu sunt văzuți bine la Tiraspol. „Românilor de aici le e frică de autorități și de ceilalți cetățeni ai Transnistriei care fac presiuni asupra părinților care vor să-și dea copiii să învețe în limba română”, spune Ion Iova.
„Eu am mulți, foarte mulți prieteni care ar vrea să învețe limba română, dar le e frică. Am un job într-un club de noapte și mulți îmi spun ‘românule’. Nu mă supăr, de ce să mă supăr, dar când spun că românii sunt fasciști asta atinge la inimă și este dureros. În Tiraspol, majoritatea vorbesc pe stradă limba rusă, chiar dacă știu româna”, mai spune elevul. Acest lucru se întâmplă și pentru că în școlile rusești se predă o altfel de istorie.
„Se vede că cetățenii nu iubesc această naționalitate care este româna. Cred că și din cauze politice, dar și din istorie, până în clasa a IX-a am învățat la școala din Transnistria în grafie chirilică și apoi am fost admis la Lucian Blaga, iar abia aici am învățat adevărata istorie”, a mai spus Ion Iova.
Pentru Vlad Șeptiche, elev în clasa a X-a, ceea ce se întâmplă în Tiraspol a fost un șoc. „Acum mă simt oleacă apăsat, nu mă simt încă liber. Sunt șocat de ceea ce fac cu liceul nostru. Am o frică că mă voi duce la școală și va fi închisă, că profesorii noștri, prietenii mei nu vor mai fi. Dar sper că se va rezolva”, arată elevul.
Gheorghe Bostan, un alt elev în clasa a XII-a spune că tot ceea ce se întâmplă în Transnistria are cauze politice, iar oamenii nu vorbesc româna pentru că politicienii au impus acest lucru.
„Alipirea Transnistriei la Rusia nu ar trebui să se întâmple, pentru că aceasta este o strategie a rușilor ce va permite să ne desprindă de Moldova, de România”, consideră Gheorghe Bostan.
Mediafax Foto// Marius Dumbrăveanu//Elevii de la Liceul „Lucian Blaga” din Tiraspol
Sovietul Suprem (Parlamentul) de la Tiraspol a votat miercuri, în unanimitate, o solicitare către Duma de Stat (Camera inferioră a Parlamentul rus), Consiliul Federației și președintele Vladimir Putin în vederea recunoașterii independenței regiunii transnistrene și alipirii la Rusia.
Președintele Vladimir Putin a fost informat în legătură cu solicitarea Tiraspolului privind recunoașterea independenței Transnistriei, însă nu a fost fixat un termen pentru analizarea acestei cereri, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Președintele Vladimir Putin a declarat, joi, că „locuitorii din regiunea transnistreană ar trebui să aibă dreptul să-și decidă propria soartă”.
Citește și Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, despre amenințarea alipirii Transnistriei la Rusia: „Noi unde să plecăm? Ca să trăiești în România îți trebuie bani”